Cum trebuie sa ne pregatim pentru primirea Sfintei Impartasanii ?
Invataturi ortodoxe
Sa ne curatim (sufletele), ca sa ne impartasim cu vrednicie cu Sfintele si Preacuratele Taine. Sa lepadam pacatul, sa dam inapoi cele dobandite prin nedreptate, sa ne impacam cu dusmanii nostri si sa facem fapte vrednice de pocainta. Sa Il rugam din inima pe Hristos sa ne intareasca pentru lupta (cu pacatele). (Sf Nectarie de Eghina)
Domnul nostru Iisus Hristos ne invata:
Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata vesnica, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi. Trupul este adevarata mancare si Sangele Meu, adevarata bautura. Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el. (Sfanta Evanghelie dupa Ioan 6, 54-56)
Maretia si vrednicia Tainei Dumnezeiestii Impartasiri
Taina data noua de Domnul, a Dumnezeiestii Impartasiri, este cea mai inalta dintre toate Tainele. Este mai mareata decat toate minunile din cate a savarsit puterea lui Dumnezeu, este cel mai inalt lucru din cate a conceput intelepciunea lui Dumnezeu. Este totodata si cel mai de pret dintre toate darurile cate a daruit Dumnezeu oamenilor. Intreg Trupul lui Hristos este in fiecare particica. Cand ne impartasim, simtim gustul painii si al vinului, dar mancam si bem Trupul si Sangele lui Hristos [...] In Dumnezeiasca Euharistie (in Sfanta Impartasanie) este Insusi Fiul, pe care l-a nascut Fecioara Maria. Acelasi Iisus Hristos este si in cer si pe pamant si Acelasi este si in Sfantul nostru Altar (din fiecare biserica ortodoxa). In calitate de trup al lui Hristos, este nestricacios si nemuritor; ca sange este izvorul vietii vesnice. Impartasirea cu Sfintele Taine atinge simtirea, dar sfinteste sufletul. Sfanta Euharistie este mai mare decat toate minunile. De asemenea este si cea mai inalta, fiindca depaseste orice Intelegere [...] In Taina Dumnezeiestii Impartasiri se ascunde nu numai dumnezeirea, ci si omenitatea lui Hristos Dumnezeu, astfel incat este Taina a tainelor, ascunsa dupa toate modurile, depasind toate legile cunoasterii naturale. Prin aceasta Taina, Dumnezeu a aratat catre noi, ca puternic, cea mai mare stapanie a dumnezeiestii Lui atotputernicii, ca Intelept, cea mai mare Inaltime a dumnezeiestii Lui atotbunatati.
Pregatirea pentru Sf Impartasanie
Modul in care trebuie sa ne apropiem de Dumnezeiasca Euharistie, ne invata pe noi Sfantul Apostol Pavel cand zice: Sa se cerceteze omul pe sine si asa sa manance din paine si sa bea din pahar. Caci cel ce mananca si bea (adica se Impartaseste) cu nevrednicie, va fi vinovat fata de Trupul si de Sangele Domnului. (1 Cor. 11, 28 - 30)
Sa isi cerceteze fiecare, mai intai constiinta, pentru a-si da seama de starea lui morala si de relatia cu Dumnezeu si cu semenii sai si, daca le afla pe acestea in stare placuta lui Dumnezeu, sa se impartaseasca1. Altfel sa nu se impartaseasca, fiindca nu este nimic comun intre ceea ce este sfant si ceea ce este blestemat, ce partasie este intre pacatos (care nu se spovedeste sincer cu hotararea de a nu mai pacatui) si Dumnezeiasca Euharistie ? Cum se cuvine sa ne apropiem de Sfintele Taine ne invata pe noi Insusi Dumnezeu, poruncind lui Moise sa nu se apropie de rugul aprins incaltat, ci sa isi dezlege incaltamintea picioarelor lui in semn de evlavie, fiindca locul in care statea era sfant. "Moise, Moise, nu te apropia aici! Ci scoate-ti incaltamintea din picioarele tale, ca locul pe care calci este pamant sfant!" (Ex. 3, 2-5). Asadar trebuie sa ne apropiem cu toata evlavia, curati de orice intinaciune a trupului si a duhului, pentru a ne impartasi cu vrednicie. Fiindca, daca Dumnezeu a poruncit lui Moise sa isi lepede incaltamintea pentru a se apropia de un loc sfant, cu cat esti mai dator tu, crestine, sa lepezi orice legatura a pacatului ca sa primesti in tine intreg pe Dumnezeu ? Cum va veti apropia cu o constiinta incarcata de focul care arde pe cei nevrednici ? Caci Sf. Impartasanie "este carbune aprins care arde pe cei nevrednici" (1 Cor. 11, 27). De aceea renunta la orice dusmanie fata de aproapele, leapada ceea ce este strain (strain de vietuirea crestineasca) si fereste-te de rau si fa binele2 (Ps. 33,15), intoarce-te la Domnul si apropie-te, ca sa fii sfintit, sa fii luminat si sa devii salas al dumnezeiescului har, sa fii unit cu Hristos, ca sa ramai intru El si El intru tine. "Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu Intru el" (In. 6, 56). (Sf Nectarie de Eghina, Despre Ingrijirea sufletului, Ed. Sophia)
Cum trebuie sa ne pregatim pentru primirea Sfintei Taine a Impartasaniei ?
Prin post (sufletesc si trupesc) si rugaciune (la slujbele din biserici, acasa si ori de cate ori ne putem ruga in minte), prin marturisirea sincera a pacatelor noastre la duhovnic si iertarea din toata inima a celor care ne-au gresit. (Sf Nicolae Velimirovici)
Fara participarea deasa, cu evlavie, la Sfanta Liturghie, nu ne putem pregati pentru Impartasire. De aceea, Sfantul Sinod II Ecumenic din anul 381, a stabilit unul dintre canoanele care trebuie respectate de toti crestinii ortodocsi: Cel ce nu merge la Sfanta Liturghie trei duminici una dupa alta, daca este preot sa se cateriseasca, iar daca este mirean (credincios nehirotonisit), sa se afuriseasca (sa fie indepartat de la Impartasire pana se caieste de acest pacat).
Este cu neputinta ca in sufletul unui crestin sa stea laolalta Preacuratul Trup al Domnului si uraciunea pacatului. De aceea multi dintre cei ce se Impartasesc nu primesc in sufletul lor nimic deosebit (nu primesc harul Sfintei Impartasanii). (Sf Simeon Noul Teolog)
Am vazut multi copilasi care s-au vindecat de leucemie si de alte boli, primind des Sfanta Impartasanie. Daca atunci cand primeste cineva sange omenesc prinde putere, cu cat mai mult cand Il primeste pe cel dumnezeiesc. Insa cu cei mari lucrurile nu se petrec la fel, conteaza cum se Impartaseste cineva si cata osteneala face pentru a se pregati. Unul care se Impartaseste des, nu inseamna ca se va si sfinti [...] Cat timp ramane harul Sfintei Impartasanii cu cel care se Impartaseste ? Oare nu-l pierdem de Indata ? [...] Pregatirea are un mare rol in pastrarea harului Sfintei Impartasanii. (Sf Paisie Aghioritul)
Pentru a pastra in noi cat mai mult harul primit, trebuie sa ne abtinem de la pacate, sa ne impotrivim patimilor si poftelor, sa traim viata in infranare, dreptate si evlavie, sa participam la sfintele slujbe din biserici, sa ne rugam acasa si in minte cat mai des.
De cand sunt botezati pana la 6-7 ani, copiii trebuie sa fie impartasiti des, caci astfel vor fi mult paziti, crescuti si binecuvantati de Domnul nostru Iisus Hristos. Dupa aceasta varsta, trebuie sa se spovedeasca.
"Domnul si Facatorul a toate, fara de patimi fiind s-a saracit pe Sine, unindu-se cu noi si s-a dat pe Sine spre junghiere; mancati cu adevarat Trupul meu si va intariti in credinta." Ce-i aducem lui Dumnezeu semn de recunostinta pentru iubirea aceasta pentru noi ? Ii hranim oare pe cei ce flamanzesc ? Le dam sa bea celor ce Inseteaza ? Ii imbracam pe cei goi ? Ii cercetam pe bolnavi si pe cei inchisi in temnita ? Caci in persoana lor, cere ajutorul nostru Insusi Hristos, Mantuitorul nostru, "Cel ce S-a jertfit pentru noi!". (Sf Ioan din Kronstadt)
1 Nimeni nu poate sa aprecieze singur daca este vrednic sa se impartaseasca. Duhovnicul la care ne spovedim are indatorirea de a aprecia care este starea noastra morala, relatia cu Dumnezeu si cu semenii si daca ne este de folos sa ne impartasim. Pentru ca duhovnicul sa poata face aceasta apreciere, este necesar sa cunoasca din spovedania noastra care ne este starea sufleteasca. Noi suntem datori sa ne marturisim pacatele si patimile sincer si complet. La spovedanie nu trebuie sa asteptam sa ne intrebe duhovnicul ce pacate am savarsit.
2 Sa dam mai mult decat zeciuiala (mai mult de 10% din veniturile noastre) pentru cei ce sufera pe nedrept. (Arhim. E. Teodoropulos)